Considerații istorice privind existența Cimitirului Internațional al Eroilor de la Tîrgu-Jiu


Considerații istorice privind existența Cimitirului Internațional al Eroilor de la Tîrgu-Jiu

Tîrgu-Jiul s-a numărat printre primele orașe ocupate de către armatele germane și austro-ungare în timpul Primului Război Mondial, alături de alte localitățile gorjene care au suferit, începând cu prima jumătate a lunii noiembrie 1916, o ocupație dură timp de doi ani, cu multe privațiuni, lipsuri, rechiziții de alimente și materiale, cenzură, obligația de a-i încartirui pe soldații și ofițerii armatelor Puterilor Centrale.

Printre măsurile luate de armata germană după ocuparea Tîrgu-Jiului, s-a aflat și aducerea aici a trupurilor soldaților Puterilor Centrale căzuți în luptele de la Jiu. „Pe o circumferință de 20 km, – se arată în lucrarea „Kriegergraber in Romania” (Morminte de eroi în România), scrisă în anul 1931 de către inginerul german Karl Stauss, reprezentantul pentru România al Societății mormintelor eroilor germani – se găseau în cele mai multe localități (din Gorj – n.n.), câmpuri cu gropi provenite în urma luptelor din noiembrie 1916, pe timpul străpungerii de către trupele aliate a Pasului Surduc-Vulcan”[1].

Organizarea Cimitirului Eroilor germani și austro-ungari de la Tîrgu-Jiu  începând cu anul 1917 a aparținut Comenduirii de garnizoană nr. 264, condusă de maiorul german R. Sauer, în timp ce amenajarea a revenit, conform proiectului, arhitecților Lange și Fuerhan, după modelul Cimitirului Ohlsdorfr din Hamburg, socotit la acea vreme unul dintre cele mai frumoase cimitire dedicate eroilor, din Europa.  Inaugurarea cimitirului internațional al eroilor de la Tîrgu-Jiu s-a realizat însă la o săptămână după plecarea trupelor germane, la data de 17 noiembrie 1918.

Ulterior, în cimitirul de la Tîrgu-Jiu au fost depuse și osemintele câtorva sute de eroi români, dar și străini, „aduși din gropile izolate din apropiere”[2].

Conform documentelor existente în arhivele gorjene, în „Registrul pentru cimitirul de război”[3] se găseau înregistrate 1113 nume de eroi germani, români și austro-ungari, înmormântați aici. Începând cu anul 1924 au fost aduse osemintele altor eroi străini și români, astfel încât în anul 1929, la 30 ianuarie, când Herbert Kinegen, fost membru al Secției de administrație al etapei 264 și maiorul Sauer, fostul comandant al acesteia, solicitau informații despre starea cimitirului de la Tîrgu-Jiu, aici își dormeau somnul de veci 1618 soldați, dintre care 727 germani, 836 români și 55 austrieci și unguri. Primăria orașului Tîrgu-Jiu răspundea la 20 februarie că acesta „se găsește într-o stare foarte bună”[4]. La 17 martie 1929, o nouă scrisoare sosea de la Berlin prin care „se adresau mulțumiri pentru cele relatate”.[5]

Informații asemănătoare celor oferite la începutul anului 1929 de către autoritățile locale din Tîrgu-Jiu despre starea bună a cimitirului, se regăsesc și în lucrarea „Kriegergraber in Romania” (Morminte de eroi în România), la prezentarea cimitirului eroilor din Tîrgu-Jiu.

Inginerul german Karl Stauss, reprezentantul pentru România al Societății mormintelor eroilor germani, menționa starea de întreținere excelentă a cimitirului și meritele colonelului român V. Kreysa, un fost ofițer al armatei Austro-Ungare, care „împreună cu cumnatul său, dl. Arendt, șef al Parcului municipal, au avut merite deosebite privind între-ținerea acestui cimitir, primul acționând ca Regi-mentul de Infanterie nr. 18, din apropiere, să-și asume obligația de îngrijire a acestuia prin aronda-rea fiecărei companii a unei părți din acesta”[6]. În aceeași lucrare se arată că „larga alee principală, pietruită complet, conduce spre un loc liber, umbrit de tei pe care îl înconjoară molizi. În mijloc se ridică o cruce mare de piatră în care este dăltuit epigraful: Călătorule, care ți-e dor încă să vezi soarele, salută-ne patria pe care noi credincioșii am iubit-o mai mult decât viața”.[7]

După moartea generalului Ion Culcer (septembrie 1928), în Cimitirul Eroilor din Târgu-Jiu, la mormântul acestuia a fost ridicat un bust din bronz, operă a sculptorului Oscar Severin, înscris în lista oficială a monumentelor istorice din România, cu cod LMI GJ-IV-m-B-09481[8].

În anul 1931, gropile eroilor din cimitirul de la Tîrgu-Jiu erau rânduite ca straturi lungi, iar crucile de stejar inițiale, cu inscripționări, au fost înlocuite parțial, cu cruci de beton inscripționate, în timp ce „la poarta cimitirului se afla permanent o gardă mili-tară”.[9]

Patru ani mai târziu, în anul 1935, Primăria Târgu-Jiu primea o adresă din partea Comitetului Central al Societății Cultul Eroilor, prin care se dădeau indicații cum să fie reorganizat cimitirul prin centralizarea tuturor osemintelor eroilor: „îndrumările  mergeau până acolo încât era specificată și moda-litatea de executare a împrejmuirii. Aceasta urma să fie executată din piatră sau beton armat. În fundalul cimitirului ar urma să se construiască o criptă sau s-ar putea amenaja fie un panou arhitectonic monumental, fie chiar un monument mult mai simplu”[10].

Societatea Cultul Eroilor aproxima costul unei asemenea lucrări la suma de 400.000 lei, jumătate din sumă urmând să fie asigurată de către autoritățile locale, precum și prin „contribuție publică benevolă”[11].

La sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, în Cimitirul Eroilor de la Tîrgu-Jiu a fost ridicat și un Mausoleu întru „gloria eroilor sovietici”. În fața mausoleului, înconjurate de un zid de piatră se află mormintele unde își dorm somnul de veci eroii sovietici, acestea fiind așezate pe trei rânduri, cu 42 semne de căpătâi. După 1989, trupurile altor eroi, morți în timpul evenimentelor din decembrie 1989, au fost depuse în cimitirul de la Tîrgu-Jiu: lt. col. post-mortem Dumitru Petrescu, mort în luptele de apărare a Academiei din București, la 24 decembrie 1989 și sublt. Cristian Oancea, căzut la 23 decembrie 1989, la Sibiu.

Documentele de arhivă ne oferă informații prețioase despre eroii germani și români înhumați în timpul Primului Război Mondial la Târgu-Jiu. Pentru a le păstra vie memorie, redăm în acest volum, numele tuturor eroilor, din Registrul păstrat în fondurile Serviciului Județean al Arhivelor Naționale – Gorj[12]. Pe oasele lor odihnește astăzi pământul Gorjului. 

[1] Karl Stauss, Kriegergraber in Romania, Sibiu, Tipografia Honterus, 1931, p. 71. 

[2] Ibidem.

[3] S.J.A.N. Gorj, Fond Prefectura jud. Gorj, dos. 1/1915, f. 1-20.

[4] Gabriela Popescu, Cimitirul Eroilor din Tîrgu-Jiu, în „Caietele Columna”, nr. 1(63)/2011, p. 17.

[5] Ibidem.

[6] Karl Stauss, op. cit.

[7] Ibidem.

[8] Bustul,

 » sursa: www.1859.EU

Articole recente